Paradoxul zilelor noastre

de -Bob Moorehead

Paradoxul vremurilor noastre in isorie este că avem:

clădiri mai mari,dar suflete mai mici;

autostrăzi mai largi, dar minti mai inguste.

Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin.

cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin.

Avem case mai mari, dar familii mai mici,

Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;

avem mai multe funcții,dar mai putină minte,

mai multe cunoștinte, dar mai putină judecată;
mai mulți experți si totuși mai multe probleme,
mai multa medicină, dar mai puțina sănătate.
Bem prea mult, fumăm prea mull,
Cheltuim prea nesăbuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervăm prea tare,
Ne culcăm prea tarziu seara, ne sculăm prea obosiți,
Citim prea putin, ne uităm prea mult la televizor
si ne rugăm prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus
valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învățat cum să ne câștigăm existența, dar nu cum
sa ne facem o viata,

Am adăugat ani vieții si nu viața anilor.
Am ajuns pâna la lună și inapoi, dar avem probleme
cand trebuie să traversăm strada să facem cunoștință
cu un vecin.
Am cucerit spațiul cosmic, dar nu și pe cel interior.
Am făcut lucruri mai mari, dar nu și mai bune.
Am curățat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu și prejudecățile noastre.
Scriem mai mult, dar invățăm mai puțin.
Plănim mai multe,dar realizăm mai puține.
Am invățat să ne grăbim, dar nu și să așteptăm.
Am construit mai multe calculatoare:să dețină mai
multe informații, să producă mai multe copii ca
niciodată, dar comunicăm din ce in ce mai
puțin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
incete;oamenilor mari și caracterelor meschine;
profiturilor rapide și relațiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile in care avem doua venituri, dar
mai multe divorțuri,
Case mai frumoase, dar cămine destrămate.

Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide,
scutece de unica folosința,
moralitate de doi bani,
corpuri supraponderale si pastile care iți induc orice
stare, de la bucurie, la liniște si la moarte.
Sunt niște vremuri in care sunt prea multe vitrine,
dar nimic in interior.
Vremuri in care tehnologia iți poate aduce această
scrisoare și in care poți decide
fie sa împărtașești acest punct de vedere,
fie sa ștergi aceste rânduri.
...

Amintește-ți să-ți petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi langa tine o eternitate.
Amintește-ți sa spui o vorbă bună copilului care te

venereaza, pentru ca acel copil va crește curând și va
pleca de langă tine.
Amintește-ți să-l îmbrațișezi cu dragoste pe cel de
langa tine pentru că aceasta este singura comoara pe
care o poți oferi cu inima și nu te costa nimic.
Amintește-ți să spui '' TE IUBESC''
persoanelor pe care le îndrăgești, dar mai ales să o
spui din inimă.
O sărutare și o îmbrățișare vor alina durerea
atunci când sunt sincere.

Amintește-ți să-i ții pe cei dragi de mâană și să

prețuiești acel moment pentru că intr-o zi acea

persoană nu va mai fi lângă tine.

Fă-ți timp să iubești, fă-ți timp să vorbești, fă-ți

timp să împărtășești gândurile prețioase pe care le ai.

FĂ-ȚI TIMP ...